Articolul subliniază existența unor diferențe majore între înțelegerea democrației respectiv a autonomiei literaturii în culturile occidentale și în culturile est-europene din perioada totalitarismului. In cazul particular al culturii române, democrația era un concept revendicat atât de politicile oficiale ale partidului comunist cât și de scriitorii care refuzau orice formă de instrumentalizare politică a literaturii. Analiza pune în evidență tensiunea dintre estetism și activism, dintre formalism și angajare, și dramatismul alegerii de către scriitori între resposabilitatea lor morală și cea socială. Contrastul dintre discursul literar și discursul propagandei este pus în evidență prin utilizarea diferită, polarizată, a aceluiași vocabular. Dintre schizo-cuvintele apte a reda tensiunea dintre estetic și politic ne-am oprit la: frumusețe, morală, democrație, tradiție, formalism, evazionism, utopie, mesaj.
O presente artigo sublinha a existência de significativas diferenças entre a compreensão da democracia e da autonomia literária nas culturas ocidentais e do Leste Europeu (durante o regime totalitário). No caso específico da cultura romena, a democracia costumava ser um conceito reivindicado tanto pela política oficial do partido comunista e pelos escritores que recusavam qualquer forma de instrumentalização política da literatura. As análises dão realce à tensão entre o esteticismo e o militância, formalismo e engajamento, e o drama de ter que escolher, como escrito, entre a responsabilidade moral e social. O contraste entre o discurso literário e o da propaganda é enfatizado por meio do uso binário do mesmo vocabulário. Entre as esquizo-palavras capazes de transmitir a tensão entre o estético e o político, nos deparamos com: o belo, a moral, democracia, tradição, formalismo, escapismo, utopia, mensagem.
The article underlines the existence of major differences between the understanding of democracy and that of the autonomy of literature in Western and East-European cultures (during the totalitarian regime). In the particular case of Romanian culture, democracy used to be a concept claimed by both the official politics of the communist party and the writers who refused any form of political instrumentation of literature. The analyses highlights the tension between aestheticism and activism, formalism and commitment, and the drama of having to chose, as a writer, between moral and social responsibility. The contrast between the literary discourse and the discourse of the propaganda is emphasized through the binary usage of the same vocabulary. Between the schizo-words able to convey the tension between aesthetic and political, we have stopped at: beauty, morals, democracy, tradition, formalism, evasionism, utopia, message.